Câți ani vei avea în 2050?

În 2008, femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul s-a apropiat de 30.000. Rata natalităţii românilor este cu o treime mai mare în străinătate decât în ţară, pentru că cei care au plecat sunt aflaţi la vârsta întemeierii unei familii. – Unul din şapte români care a părăsit ţara în ultimii ani are vârsta de sub 15 ani, semn că românii din străinătate îşi reîntregesc familiile acolo 

Rata natalităţii în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), în timp ce în ţară a fost de 9,3 copii la mie în acelaşi an, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, numărul de copii români născuţi de mamele de cetăţenie română în străinătate a ajuns la 29.550 în 2013, ultimul an pentru care există date centralizate, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranţi români rezultă o rată a natalităţii de 12,5 copii la mia de locuitori. De remarcat este faptul că numărul copiilor născuţi în străinătate în 2013 a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migraţie externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi emigranţi români îşi întemeiază familiile peste graniţe, în locul în care au posibilitatea de a lucra pe salarii de 3 – 4 ori mai mari decât în ţară.

Spre compa­ra­ţie, în ţară, rata de natalitate a fost de 9,3 copii născuţi la mia de locuitori în 2013 şi a scăzut la 8,3 copii la mie în 2014. Institutul Na­ţional de Statistică nu a putut furniza date privind numărul naşterilor ale mamelor românce din străinătate pentru 2014, datele fiind în curs de procesare.

„Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranţilor români este mai mică decât cea a populaţiei rezidente. Structura pe vârste a emigranţilor arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 şi 45 – 48 de ani“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

În 2013, vârsta medie a populaţiei stabile din România a fost de 40,9 ani, potrivit datelor Statisticii.

Migraţia externă, scăderea ratei fertilităţii şi rata alarmantă a mortalităţii infantile din România faţă de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populaţiei. Scăderea demografică este accentuată şi de fenomenul reîntregirii familiilor emigran­ţilor români din străinătate care au început să-şi ia în ţările în care lucrează şi copiii care iniţial au rămas în ţară. Aşa s-a ajuns în situaţia în care unu din şapte români care au decis să părăsească ţara în ultimii ani avea vârsta de sub 15 ani. „Deciziile emigranţilor români depind foarte mult de contextul economic din principalele ţări de destinaţie ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte ţări va creşte, la fel cum va creşte şi numărul celor care îşi vor lua copiii din România cu ei. Însă dacă se deteriorează situaţia economică din aceste state, situaţia se schimbă“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. Potrivit unor estimări ale profesorului Gheţău, în ritmul actual de scădere a populaţiei, România va rămâne cu o populaţie de 14,5 milioane de persoane până în 2050, după ce anul trecut a rămas cu sub 20 de milioane de locuitori.

Iar intenţiile de revenire în România nu sunt deocamdată în planul multora dintre cei care au plecat.

Peste 2,35 milioane de români locuiesc şi lucrează în străinătate. De departe cel mai mare val migraţionist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariţia a peste 544.000 de români din populaţia ţării. Şi în următorii ani s-a menţinut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În 2014 numărul emigranţilor români a fost de aproape 184.603 persoane. Problema principală a fenomentului migra­ţionist în prezent este că pleacă specialiştii cu studii medii şi superioare, care renunţă, cel mai probabil, la locul de muncă pe care îl aveau în România.

„Există două posibilităţi de a acoperi golul lăsat de migraţia externă: dezvoltarea economică a ţării, completată  de politici demografice de încurajare  a natalităţii şi de revenire în ţară a emigranţilor români şi «importul» de populaţie din afara ţării, din Republica Moldova (principala sursă a imi­graţiei în România sau chiar din alte state din afara Uniunii Europene)“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departamentului de Statistică şi Econometrie al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. (sursa: zf.ro )

Dacă ai citit cele de mai sus și ai până în 35-40 de ani, trebuie să începi să te gândești foarte serios ce se va întâmpla peste 20-25 de ani, când vei fi nevoit să te întreții din venitul de pensionar. 

În România, sistemul public de pensii funcționează guvernat de o lege veche de peste 100 de ani și se bazează pe economisirea colectivă. Asta înseamnă că unii contribuie și alții primesc. Mai exact, angajații și persoanele care obțin venituri, plătesc o contribuție la pensie, din care sunt plătiți pensionarii. 

Așa cum observi din expertiza celor de la Ziarul Financiar, lucrurile vor sta din ce în ce mai rău; din ce în ce mai mulți tineri aleg să se stabilească în străinătate și astfel să nu mai contribuie la sistemul de pensii din țară, iar gradul de îmbătrânire al celor care rămân va fi tot mai mare. 

În concluzie, contribuțiile care vor fi plătite pentru pensionarii din jurul anilor 2040-2050 vor fi atât de mici încât valoarea pensiei acestei generații va fi nesemnificativă. Statul se obligă să plătească o pensie, dar nimeni nu își asumă și o valoare minimă garantată. 

Trebuie să mai știi și de o altă componentă a sistemului de pensii și anume cea obligatorie. Știi sau nu știi, dacă faci parte din generația de până în 40 de ani de astăzi, și tu contribui în prezent la această pensie și vei beneficia de ceea ce se numește „pensie privată”. Nu o să discutăm acum despre ce înseamnă, dar vom evidenția faptul că pensia obligatorie te va ajuta la bătrânețe. Nu cu mult (estimările spun că vor suplimenta pensia de la stat cu aproximativ 30%), dar te va ajuta. 

Te invităm să comentezi mai jos cum ți se pare situația și mai ales la ce soluții te gândești (sau poate te-ai gândit deja) pentru a nu ajunge să supraviețuiești numai din resursele pe care ți le va oferi statul. 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*